Despre Board-games online

In ultima vreme am din ce in ce mai des impresia ca lucrurile pe care odinioara le faceam in aer liber impreuna cu prietenii s-au imputinat , locul lor fiind luat de mediul virtual. Unul dintre aceste lucruri este si jocul. Observ in jurul meu cum jocurile online tind sa ia locul celor clasice.

Din puctul meu de vedere nici un joc online nu va reusi vreodata sa inlocuiasca legaturile si trairile pe care le ai in cazul jocurilor de societate pe care le joci acasa, in oras sau la iarba verde cu prietenii, fie ele de carti sau board games. Sunt o multime de jocuri dintre care puteti alege atat din punct de vedere a pretului de achizitionare cat si a numarului de jucatori.
Desi asa cum am mentionat si mai devreme nu sunt adepta jocurilor online si a interactionarii virtuale atunci cand vine vorba de distractie, trebuie sa admit ca exista avantaje si pentru jocurile online si ca mi s-a intamplat sa ma prinda cate unul.

Jocuri online se gasesc acum pe o multitudine de site-uri, pe unele site-uri constiinciozitatea si perseverenta iti sunt chiar rasplatite cu premii in format fizic.  Pe langa acest aspect mai trebuie sa mentionez ca  pentru persoanele care nu socializeaza foarte usor, este un mod bun de a-si dezvolta unele abilitati si de a se distra,ca sa nu mai vorbesc de persoanele statice care nu trebuie sa iasa din casa. Un alt element pentru care eu personal as prefera un Board Game online este costul, in multe cazuri fiind gratis, comparativ cu costurile in jur de 100 de ron a jocurilor clasice. Astfel ai posibilitatea sa vezi daca chiar iti place un joc inainte de al achizitiona.
Printre jocurile tip Board – Games pe care le gasiti pentru a le juca online se numara: Chess, Scrabble, Monoploy,  Battleship, etc.
Voi  care tip de joc preferati?

Pe moarte…

Am văzut August Rush(super filmu!). Aflat pe patul de moarte, tatăl îi spune fiicei sale că fiul ei, de care acum 11 ani îi zisese că e mort, traieşte! De ce? Habar nu am. Poate nu vroia să ajungă în iad, sau poate că nemaiavând nimic de pierdut(ce-i mai păsa lui după ce murea dacă ea îl urăşte?) s-a gândit să-i spună adevărul.
Se spune că oamenilor le e frică de moarte. Aşa o fi, dar eu cred că le e mult mai frică să trăiască, altfel nu-mi explic de ce se lasă călcaţi în picioare când ştiu prea bine că nu merită aşa ceva, de ce işi refuză atâtea când işi ştiu adevărata valoare, de ce ezită să faca lucruri simple, de ce au instinct de turmă şi de ce le pasă atât de mult de părerea celorlalţi încât poartă mereu măşti. E obositor!
Moartea e un lucru sigur, nimeni nu scapă de ea, însă oamenii cred ca moartea îi va aştepta până işi vor face curaj să trăiască. De asta amână mereu, de asta lasă pe mâine ce pot să faca azi, de asta niciodata nu fac ceea ce simt acum ci “mâine” pentru că mâine soarele va da experienţei o altă culoare… Evident! că nu…
Într’un final, lucrul de care işi ziceau că le e cel mai frică îi salveză. Aflând ca or să moară, incep să trăiască. Lasă afacerile sau slujba prost plătită şi pleacă să vadă mările şi ţările de care au auzit prin poveşti şi la televizor. Îşi mărturisesc dragostea ascunsă ani de zile, işi iartă prieteni şi rude cu care promiseseră să nu mai vorbească niciodată, încep să descopere micile bucurii ale vieţii: privirea unui răsărit de soare, ascultarea unui mic greier, savurarea unui măr, dormitul în aer liber, incep să preţuiască fiecare picătură de apă. Acum realizează că nimic din ce îi înconjoară nu le aparţine, dar cu toate astea totul e al lor!
Întrebarea e de ce au nevoie oamenii să fie împinşi din spate pentru a trăi? Pentru a realiza care sunt lucrurile care conteză cu adevărat în viaţă? De ce au nevoie să afle că sunt pe moarte pentru a-şi învinge frica de a trăi? De ce abia când e prea târziu încep să deschidă ochii?