Incep printr-o marturisire care nu imi face cinste, dar pana la urma, nu sunt nici prima, nici ultima care a trecut prin aceasta situatie. Am dat examenul pentru carnet de 5 ori si nu am trecut niciodata. Ma consider o soferita destul de buna. Bine, soferita fara carnet, pentru ca examenul teoretic nu m-a lasat niciodata sa imi etalez talentele de condus in fata ofiterului.
Visam de multe ori cum o sa-l dau pe spate si la final, pe langa cuvantul “admis”, imi va spune mie, si numai mie ca nu a mai vazut niciodata un sofer atat de talentat... Dar, vise dom’le, vise... Cu toate astea, chiar daca nu am reusit inca sa imi implinesc visul de a fi sofer cu acte in regula, esecurile multiple nu m-au facut sa renunt la acest vis, ci dimpotriva, m-au ambitionat mai tare. Si am incercat sa imi dau seama care e problema, de ce nu reusesc sa iau acest examen si, pe langa faptul ca nu prea imi place sa stau cu cartea-n brate, mi-am dat seama ca nici nu am invatat eficient. Acum, am inceput din nou scoala de soferi, pentru ca prima mi-a expirat, dar am inceput sa fac si ceva ce nu am prea facut pana acum, si anume chestionare auto. Acum, am renuntat in a mai invata ca o tocilara, ce sunt, recunosc, si imi canalizez toata atentia pe aceste chestionare auto, pentru ca mi-am dat seama ca numai asa as putea sa fac punctele necesare pentru a putea ajunge la examenul de traseu, unde imi voi arata toate manevrele de soferita experimentata si, mai ales, talentata, ce sunt.
Acum, dupa toata materia invatata si dupa toate chestionarele facute, nici nu ma gandesc ca a 6-a oara nu va fi cu noroc si ca in cateva saptamani nu voi purta mandra in geanta, pentru ca masina inca nu am, carnetul meu de sofer.
Acum, dupa toata materia invatata si dupa toate chestionarele facute, nici nu ma gandesc ca a 6-a oara nu va fi cu noroc si ca in cateva saptamani nu voi purta mandra in geanta, pentru ca masina inca nu am, carnetul meu de sofer.
