Se pare ca asa era, de vreme ce presedintele tinea cu strictete detalii scrise ale vinurilor frantuzesti si ii mai dadea si lui George Washington cateva sticle la nevoie. Dar cand sa fie expuse la muzeu, s-a dovedit ca sticlele de vin nu erau ale presedintelui, pentru simplul motiv ca el nu a cumparat niciodata acest tip de vin. S-a infiintat o celula de criza la FBI si s-a pornit in cercetarea vinurilor, dar fara sa se „vatameze” inculpatii, sticlele scumpe de vin. La un moment dat, FBI a apelat la un fizician cunoscut, Phillipe Hubert, care putea determina varsta vinului, gratie… bombei atomice. Cand prima bomba atomica a „iesit” in lume in anii 1940, a aparut un nou izotop radioactiv numit cesium-137. Inainte de 1945, cesium 137 nu exista, dar azi e peste tot.
Daca cesium-137 se gasea in vin, era de dupa 1945. Nu s-au gasit urme de cesium-137 in vin, asa ca fusese imbuteliat inainte de 1945. Totusi, fiecare sticla avea inscriptionate initialele „Th. J”, gravate cu o unealta cu densitate electrica. Procesul a fost deschim impotriva germanului care i-a dat sticlele de vin, l-a costat 25 de milioane de dolari pe miliardar, dar a recuperat din paguba cand curtea i-a dat 12 milioane de dolari despagubiri.
